Cheamă-mă în orice vreme,
Strigă cerul ne-ncetat,
Căci de sus vine puterea,
De la Domnul preaînalt.

De la El noi biruință,
Azi în luptă vom avea,
Dacă-n toiul ei întruna,
Doar spre ceruri vom striga.

Cheamă-mă și azi ne spune,
Când e-o vreme-atât de grea,
Cerul ca să îl deschidă,
Să ne dea-ndurarea Sa

Să dea norii la o parte,
Poate astăzi Dumnezeu,
Dar vrea strigăte s-audă,
Să îl strigi și tu... și eu.

Cheamă-mă... mereu se-aude,
Glasul Celui veșnic viu,
Să ne treacă vrea de timpul,
Ce ne duce prin pustiu.

Să ne ducă doar la ape,
Care viață dăruiesc,
Izvorâte dintr-o stâncă,
Dintr-un loc divin... ceresc.

Cheamă-mă... mereu se-aude,
Peste-ntreg acest pământ,
Surzii îl aud căci este,
Glasul Domnului Cel sfânt.

Care vrea ca să coboare,
Astăzi îndurarea Sa,
Dar așteaptă guri flămânde,
Către ceruri a striga.

Să tăcem nu vrea o clipă,
Vrea azi să strigăm mereu,
Ca să vină mai în grabă,
Domnul cu-ajutorul Său.

Să deschidem gura-ndata,
Tare să putem striga,
Vom vedea cum se coboară,
Domnul cu-ndurarea Sa.