Eu pot să merg Acasă doar după ce-am lucrat
Cu-acel talant pe care Stăpânul mi l-a dat,
Eu pot să stau cu sfinții în sclipet de rubin
Doar dacă în viață am fost sfânt pe deplin.
Eu pot să aflu Raiul odată, la Apus
Doar dacă-ntreaga viață am stat lângă Isus
Și pot să-L văd pe Domnul de slavă-nconjurat
Doar dac-a mele fapte pe El L-au onorat.
Eu pot vedea Iubirea sclipind pe înălțimi
Doar dacă din iubire slujit-am la mulțimi,
Și dacă jertfa sfântă mi-a fost în viață, țel,
Am drept să stau cu Domnul, să fiu în veci cu El.
Eu pot s-ajung în ceruri, căci drumul mi-e deschis,
Dar pentru-această clipă, o rază în abis
M-a așezat Stăpânul... să luminez stingher,
Să îmi jertfesc viața, ca să trăiesc în Cer!
Această poezie a fost compusă în timp ce făceam curat prin casa de la țară, și meditam la modul în care trebuie să se poarte un creștin pentru a ajunge Acasă. La fel cum eu curățam casa noastră pământească, cred că și Domnul dorește să ne curățim pe noi înșine și să trăim frumos, pentru a putea ajunge alături de El în veșnicie.