Să nu îți pierzi vre-o dat speranța,
Isus cu tine e mereu,
El mângâie acele inimi,
Care suspin-atât de greu.

El poate ție să-ți aducă,
Doar izbăvire zi de zi,
El ție-ți netezește calea,
Să poți mereu doar propăși.

Aduce soarele pe ceruri,
Lumină tu să ai mereu,
Să înțelegi că-n orice clipă,
Cu tine este Dumnezeu.

Să înțelegi că nu ești singur,
Nici nu ai fost, nici nu vei fi,
Și să-nțelegi că niciodată,
Aici nu te va părăsi.

Să nu îți pierzi vre-o dat credința,
Fii tare-n mijlocul de val,
Și crede că Isus te-asteaptă,
L-al vieții tale-aproape mal.

Să crezi ca El e răsăritul,
Acelor vremi din veșnicii,
Încrezător rămâi în ziuă,
Dar și în nopți mereu rămâi.

Credința pace-ți va aduce,
Tărie când îți va fi greu,
Dar și lumină-n miez de noapte,
Credința vie-n Dumnezeu.

Ea scut îți este în războaie,
Când lupta este-atât de grea,
Să te dărâme vre-o putere,
Din vre-un adânc... nu va putea.

Sa nu îți pierzi azi nici nădejdea,
Privirea să îți fie-n sus,
Ca să zărești o clipă-n care,
Va reveni pe nor Isus.

Rămâi pe stâncă în picioare,
Și nu te clătina vre-o dat,
Plin de nădejde-naintează,
Spre locul cel mai minunat.