De s-ar auzi durerea, auzită ea ar fi,
Până dincolo de soare, dincolo de orice-ar fi,
Ea ar trece și de stele, căci ea este-atât de mare,
Lasă răni adânci în mine, și durerea ei mă doare.

De-aș putea striga mai tare, chiar acum eu aș striga,
Să m-audă întreg cerul, doar El poate-a m-ajuta,
Să-mi aducă vindecare, ar putea doar Dumnezeu,
Căci e mult, e mult prea mare, azi durerea ce-o am eu.

De ar trece ea mai iute, mult eu azi m-aș bucura,
Căci e-atât de-apăsatoare, este ea atât de grea,
Vreau să n-o mai am o clipă, ca să pot a odihni,
Vreau sa cânt dar este mare, și mă face a muți.

Îmi aduce lacrimi multe, și atât-amărăciune,
Întristare îmi aduce, graiu-mi ia sa nu put spune,
Cât ea este azi de mare, o durere ce am eu,
Ce în vale mă coboară, unde este-atât de greu.

Ca să plece am dorința, să nu am durerea ei,
Ce-i lăsată azi de gura, celor ce-s atât de răi,
Ca să aibă gura-nchisă, vreau... ca ei să nu îmi dea,
Vre-o durere... căci durerea, este una mult prea grea.