O Domn al puterii... hrănești azi pământul,
Cu mană din ceruri, cu harul divin,
Cu miere pe cei care beau din paharul,
Ce este de-amar și durere el plin.

Tu dai și putere acelor pe cale,
Ce sunt doar loviți de acei ce sunt răi,
Le dai ocrotire, le dai izbăvire,
Le dai al Tău nume, căci ei sunt ai Tăi.

Aduci mângâiere tristețea când vine,
Când ea îi cuprinde pe cei obosiți,
Puterea Ta vie se vede Isuse,
Căci sunt ridicați, ei nu sunt părăsiți.

Se vede iubirea cerească Stăpâne,
Pe brațul Tău Doamne îi porți azi mereu,
Le pui o cântare pe buze în timpul,
Ce este el astăzi un timp mult prea greu.

Le dai biruință, le dai alinare,
Acelor ce azi prigoniți sunt pe drum,
Acelor ce gustă ocară și hulă,
Cu ei ești Tu Doamne, căci Tu ești doar bun.

Le ești și tărie când vântul iar bate,
Pe cei care-ntruna ei mult te iubesc,
Și ochii Tăi blânzi și duioși... totdeauna,
De-acolo de sus ei mereu îi păzesc.

Tu ești un izvor doar de pace divină,
Când apele tulburi se-aruncă mereu,
Doar Tu poți ca toate să faci căci Isuse,
Nu este-un mai mare și viu Dumnezeu.