Iubește omule în viață,
Iubirea pace îți va da,
Te va-ntari sub stropi de ploaie,
Și tu nu te vei clătina.

Iubește căci iubirea este,
Un dar ceresc ce-i minunat,
În orice vremuri azi te afli,
Tu doar iubește ne-ncetat.

Iubirea nu e pieritoare,
Doar în picioare-n ea vei sta,
Atunci când vei iubi creștine,
Doar biruință vei avea.

Rămâi o flacără aprinsă,
Și doar iubește azi... aprins,
În nici-o luptă drag creștine,
Iubind nu poți să fii învins.

Iubește mâna ce aruncă,
Cu pietre-n tine aducând,
Atâtea lacrimi ce-s amare,
Și tulburare-n al tău gând.

Iubește drumul plin de vremuri,
Ce-s grele pe acest pământ,
E drumul ce sfârșește-n locul,
Ce veșnic este locul sfânt.

Iubește ziua-nourată,
Și noaptea lungă uneori,
De ele-ndată tu vei trece,
Iubind și-n seară... și în zori.

Tu iubitor întotdeauna,
Să fii pe calea către cer,
În ură stau acei ce astăzi,
Se sting și-ncet... încet ei pier.