Fii ca un străjer în noapte,
Niciodată ațipit,
Zorii cei de zi se-arată,
Și ne spun că vine-ndată,
Cel ce moarte-a biruit.

Stai de veghe și sub soare,
Și-n cuptorul cel aprins,
Căci îndată vine Domnul,
Să nu lași ca astăzi somnul,
Să te facă un învins.

Să rămâi doar în picioare,
În bătăile de vânt,
Căci Isus e-a ta tărie,
Fii doar plin de bucurie,
Căci El vine în curând.

Vine sa te duc-acasă,
Într-un loc ce-i pregătit,
Numai cu a Sa iubire,
Ce va fi o nemurire
Este-un loc fără sfârșit.

Tu doar să rămâi de veghe,
Și mereu un luptător,
Chiar de-i greu pe-această cale,
Care trece și prin vale,
Să rămâi mereu în zbor.

Fii ca un străjer în noapte,
Căci putere ai primit,
De la Domnul mântuirii,
De la Domnul fericirii,
Când pe cruce a murit.

Nu privi nicicând pământul,
Ce ar vrea a te-nghiți,
Să privești doar după zare,
Căci îndată El apare,
Și aici se va sfârși.

Stai mereu pe metereze,
Unde El te-a așezat,
De ți-e hrană azi cuvântul,
Chiar dacă va bate vântul,
Nu vei fi tu clătinat.

Căci cuvântul este viață,
E putere el mereu,
Treaz doar el te poate ține,
Și pe tine și pe mine,
Căci cuvântu-i Dumnezeu.