Să stai smerit la poala crucii Sale,
Supus să fii mereu ca și Isus,
Atunci când a tăcut sub bici și pietre,
Atunci când doar tăcut o cruce-a dus.

Rămâi doar aplecat în fața celor,
Mereu ce nedreptate ți-au făcut,
Și pe Isus cu mare nedreptate,
L-au judecat chiar de la început.

Să stai smerit și plin de mulțumire,
Fii doar pe placul Celui veșnic Sfânt,
Rămâi în ascultare... ascultarea,
E urma ce-a lăsată pe pământ.

E urma ce stropit-a fost cu sânge,
Ce-a curs pe cruce când Domnul Isus,
O jertfă aducea plin de iubire,
Și-n drumul spre calvar mereu supus.

Să stai smerit chiar și în rugăciune,
Și-ascultă glasul viu de Dumnezeu,
Supune-te cuvântului din ceruri,
Supus vei trece iute de-orice greu.

Vei trece mai ușor de suferință,
De sus vei fi întruna ajutat,
Rămâi supus... supunerea e calea,
Spre locul veșnic viu și minunat.