Ești miros de primăvară,
Chiar și în apus de soare,
Noaptea e de Tine plină,
E frumoasă ca o floare,
O miros întotdeauna,
Căci mirosul minunat,
Mă-ntărește-n toi de noapte,
Ca mereu să o străbat,
Ești cu mine și sub stele,
Printre ele te zăresc,
Luminezi a mea cărare,
Când în noapte n-o găsesc,
Mă conduci în răsăritul,
Zilei ce-i în fața mea,
Fără Tine să văd Doamne,
Ziua... eu nu aș putea,
N-aș putea avea odihnă,
Dar nici pace n-aș avea,
De n-ar fi chiar și în noapte,
Mare îndurarea Ta,
Însă Tu nu-mi lași ființa,
Lângă mine ești mereu,
Și în noaptea care vine,
Știu că singur nu sunt eu.