Zidește-n mine vorba ta
Să nu uit nici o iotă
Cu-nțelepciune să o folosesc
Cu vorba Ta doar să zidesc
Și când cel rău e-n fața mea
Să tac, zid să mă fac de grotă.

Zidește-n mine plânsul Tău
Să nu uit nici o lacrimă
Cu cei ce plâng s-o-mpărtășesc
Dar și când mă mărturisesc
Burduful plin cu lacrimi să ți-l dau
Suspin și plâns cu patimă.

Zidește-n mine cântul Tău
Să nu uit nici un vers
Ca sus în Canaanul strălucit
Cu îngerii și-acei ce i-ai iubit
Să pot cânta cântarea nouă
Închisă pentru-o vreme-n Univers.

Zidește-n mine Duhul Tău
Să nu ii uit suflarea
În rugăciune să îl las
Să mă conducă pas cu pas
Și când pe nori vei apărea
Ca porumbel să umplu zarea.

Zidește-n mine tot ce-i sfânt
Iubirea, dorul, Templu ca să fiu
Plin de cântări, de lacrimi, de Cuvânt
Spre Canaan să mă avânt
Și-n viața de apoi, Isuse
Ca să traiesc ca fiu!