Mi-aș dori întotdeauna să iubesc pe-acest pământ,
Ca să nu mă mai doboare, adierile de vânt,
Căci iubirea e putere, ea mă poate întări,
Voi rămâne în picioare, dacă-n viață voi iubi.

Mi-aș dori întotdeauna, inima bună să-mi fie,
Căci o inimă ce-i bună, plină-i doar de bucurie,
Îmi vor fi mereu senine, zilele ce voi avea,
Dacă inima-mi Isuse, va fi bună... că a Ta.

Mi-aș dori să fiu ca floarea, înflorit-așa frumos,
Dăruind mereu mireasmă, pentru Domnul meu Hristos,
Căci și dăruirea este dintr-o inimă curată,
Ce iubește-ntotdeauna, într-o haină fără pată.

Mi-aș dori să fiu un zâmbet, căci El e doar fericit,
Să dau vreau eu fericire, celor ce nu au găsit,
Să apar și printre lacrimi, să fiu zâmbet cald... duios
Dintr-o inimă aprinsă, după Cel ce-i glorios.

Mi-aș dori să fiu o rază, ce coboară printre nori,
Din a soarelui splendoare, ce aduce doar fiori,
Să-i înveselesc pe-aceia, ce mereu sunt întristați,
Și de multă întristare, în adânc sunt apăsați.

Mi-aș dori să fiu în toate-n voia Domnului ceresc,
Să fiu plin de bunătate, blând, milos și să iubesc,
Să fiu floare, să fiu raza, să fiu doar ce e frumos,
Ca să fiu plăcut în fața, preamăritului Hristos.