Când inima îți arde de durere,
Când este un izvor ce-i nesecat,
De lacrimi... tu doar strigă către Domnul,
Vei fi de El îndată mângâiat.

Când sufletul setos în alergare,
El este obosit... tu vei primi,
Din ceruri o putere ce-i divină,
De-n ea tu înspre el doar vei privi.

Când calea ți se pare mai greoaie,
Și nu mai poți urca spre apogeu,
Tu nu uita că singur niciodată,
Nu ești pe ea... cu tine-i Dumnezeu.

Când lupta se aprinde mult prea tare,
Să nu ai teamă căci tu niciodat,
În lupte nu ești singur... e și Domnul,
El pentru tine-ntruna a luptat.

Când ploaia vine, vântul tare bate,
Fii tare prin credință în Hristos,
Credința este cea mai minunată,
Ea este-un lucru mare... prețios.

Încrede-te mereu doar în puterea,
Ce moarte-a biruit pe cruce sus,
Și crede... e cu tine-ntotdeauna,
Acel ce e putere... e Isus.