Strângeți roadele iubirii,
Viață Eu să vă pot da,
Pe tărâmul fericirii,
Ce sfârșit nu va avea.

Strângeți doar comori divine,
Căci o moștenire Eu,
Pregatit-am sus în ceruri,
Vie ce va fi mereu.

Să aveți o haină albă,
Ca și crinul înflorit,
Ca izvorul ce nu seacă,
Căci azi timpu-i pe sfârșit.

Și vreau la a Mea venire,
Mereu gata ca să fiți,
De plecarea către ceruri,
Ca odihnă să găsiți.

Strângeți fapte după fapte,
Să fiți ca un bob mai greu,
Să vă pot pune-n grânarul,
Care este doar al Meu.

Să vă pot trece de poarta,
Cerului... vreau să vă știu,
Să vă fie pregătirea,
Astăzi și nu mai târziu.

Strângeți milă, bunătate,
Căci și ele roade sunt,
Care au mare valoare,
Sus în cer... nu pe pământ

Fiți azi doar în alergare,
Și culegeți voi mereu,
Ce-i plăcut îmi este Mie,
Ca s-ajungeți unde-s Eu.