De nu ai pe astă lume, omule pe cineva,
Sus în cer tu ai un Tată, este veșnic... nu uita,
Singur nu vei fi vre-o dată, căci ești fiu de Împărat,
Ești pe mâna Lui în toate, căci El te-a răscumpărat.

De îți este întristată, inima copil iubit,
Cel ce este bucurie, El mereu ți-a dăruit,
Din fiorul fericirii, fericit să fii mereu,
Cum sunt cei ce-l au pe Domnul, ca Stăpân și Dumnezeu.

Slobod ești căci dezlegare, ai primit ca tu să zbori,
Către Țara minunată, plină ce-i doar de valori,
Cel ce a luptat e Domnul, pentru tine ne-ncetat,
Fiu de Dumnezeu ești astăzi, viața El cândva și-a dat.

Ți-a dat aripile vieții, ca tu să ajungi în ea,
El și zborul îți păzește, însă nu descuraja,
El și lacrima îți șterge, e cu tine El mereu,
Șterge și suspinul Domnul, ca să nu suspini din greu.

Inima El îți cunoaște, știe chiar și gândul tău,
Le păzește-ntotdeauna, de mânia celui rău,
Nu te lasă să lupți singur, El cu tine va lupta,
Să nu cazi răpus în vremea, ce se-arat-atât de grea.

Ești purtat mereu pe brațe, care te vor legăna,
Căci de sus este iubită, omule... ființa ta,
Singur nu ești tu în viață, niciodată nu vei fi,
O dumnezeiască... vie, o prezență-i zi de zi.