Să-mi termin vreau cărarea, pe aripi de iubire,
Cu ea pot eu pătrunde, pe porți în nemurire.

Iubirea-mi va conduce, pașii spre Paradis,
Căci tot doar din iubire, mi-e numele sus scris.

Vreau ea să-mi fie hrană, să pot iubi întruna,
Pe ceruri când e soare, dar și când este luna.

Vreau să iubesc sub stropii, de foc ce sunt din ploaie,
S-o am vreau totdeauna, iubirea ce-i vioaie.

S-o am vreau și-n mânia, batăii ce tot vine,
A vântului ce-aduce, cu el mereu suspine.

Dar și în valul care, aduce un alt val,
Să fiu plin de iubire, până ajung la mal.

Până ajung în ziua, când voi fi-n sărbătoare,
Când voi urca spre locul, în care-i veșnic soare.

Până ajung în clipa, când eu îl voi vedea,
Pe Cel ce-mi dă iubire, El e iubirea mea.