Din biserică am plecat
Înspre munţi am apucat.
Stam pe muntele-nverzit
Al măslinilor numit.

A venit Ioan şi Andrei,
Petru şi alţi învăţăcei,
Lângă Iisus şi au zis Lui:
Doamne, fii bun să ne spui
Ce-ntâmplări vor da de ştire
Lumii-ntregi de-a Ta venire!

Dragii mei, vor fi războaie,
Om pe om să se despoaie,
Neam cu neam o să se bată.
Nu va fi sfârşitu-ndată.

S-o răci de tot iubirea
Şi-o spori nelegiuirea.
Fraţi ucide-vor pe fraţi,
Fiii omoară pe taţi.
Neam cu neam o să se bată.
Nu va fi sfârşitu-ndată.

Semne-or fi prevestitoare,
Chiar în lună, în stele, în soare.
Soarele s-o-ntuneca
Luna raze n-o mai da.

Va urla amarnic vântul
S-o cutremura pământul
Şi-or veni-nfiorător
Valurile mărilor.

Multor oameni zbuciumarea,
Groaza le-or curma suflarea.
Cei ce pân’ la urmă-or fi
Răbdători s-or mântui.

De va spune cineva
Uite-L pe Iisus colea
Înăuntru în chilie
Sau afară, în pustie,

N-ascultaţi, că mulţi Hristoşi
Răsări-vor mincinoşi.
Înşela-vor mult popor
Crezământ să nu daţi lor.

Atunci vor fi vremuri grele
Oamenii vor trăi rău
Înşelaţi de duhuri rele
Vor uita de Dumnezeu.

Aşa ne vorbeşte duhul
Dar nimeni nu poate şti
Timpul când astfel de vremuri
Peste oameni vor veni.

Privind însă azi în lume
Că sunt atâtea nevoi
Şi mulţi lupi intră în turmă
Îmbrăcaţi în piei de oi.

Ce citeşti în multe locuri
Vai, Doamne, te îngrozeşti!
Numai crime, numai certuri,
Numai lucruri diavoleşti.

Şi aşa, creştinii noştri
Merg din rău încă mai rău.
Se-nşală frate pe frate
Şi-au uitat de Dumnezeu.

Nu cumva acele vremuri
Despre care ni s-a spus
Sunt tocmai cele de astăzi
Când am uitat de Iisus?

Privegheaţi! ne spune Domnul.
Ne-ncetat să vă rugaţi,
Că nu ştiţi ziua nici ceasul
Când la cer veţi fi chemaţi!