Mulți frați și surori sunt cei ce au suferit
De a lungul timpului și au murit
Pentru Hristos ei credința au păstrat
Cu nici un chip de El nu s-au lepădat

Suferințe grele și chinuri cumplite ei au indurat
Umilințe și torturi îndelung au suportat
Totuși în necaz ei credința au ținut
Pentru că pe Isus îl iubiseră foarte mult

Bărbați și femei, uneori chiar și copiii
Toți pentru Isus ei au devenit martiri
Unii au scăpat cu viață dar schingiuiți
Pentru credința lor cea vie au fost pedepsiti

Urmăriți chiar și-n cătune, deseori arestați
In clădiri de se adunau ei erau încercuiți
Iar cu foc și cu pierzare ei erau amenințați
Orișice au indurat doar să nu treacă ca lepădați

Arși pe rug unii au sfârșit în chinuri
Acceptând aceasta soartă că-n sfârșit vor fi in rai
Și din cei ce au scăpat au fost plini de cicatrici
Ca să fie mărturie pentru cei mari dar și cei mici

Depinzând de zonele unde erau ei arestați
Mulți au fost și ei că Isus pe cruce crucificați
De bastoane sau de ghete, ades erau și loviți
Și lăsați apoi în agonie ca să moară, părăsiți

Acești oameni plini de râvnă niciodată nu s au plâns
Și în pumni cu grija multă a lor lacrimi ei au strâns
Știind că sus vor avea o răsplată data de Domnul Isus
Convinși fiind că un loc le pregătește așa cum a spus

Întrebări fără de număr peste ei au năvălit
Dar de fiecare dată Domnul Isus i a întărit
Orișice pedeapsa aspră pe ei nu i a determinat la lepădare
Și au rămas langa Isus plătind orice preț cu devotare

Acești frați și surori, sunt cei ce au murit
Crezând până la capăt în cel pe care l-au iubit
In urma lor mulți oameni l-au ales pe Domnul
Noi astăzi ce mai facem pentru Mântuitorul?

Vocea lor și astăzi răsună la fel de mult
Chiar dacă atât de mulți timp a trecut
A rămas în urma lor o mărturie și astăzi vie
Iar ei au mers cu toții prin credință, in veșnicie