Să nu te bati in piept că ești creștin
Dacă bogățiile tale pe săraci nu-i țin
Nu le oferi brațe ocrotitoare și dăruitoare
Ca să îi scapi din nevoi și din mare înfometare

Să nu spui că tu mergi după Hristos
Dar trăiești cum vrei și ești și mincinos
In inima ta este răzvrătire și nemulțumire
Întâi pocăiește-te și scapă de fire

Să nu spui că tu viața Domnului i-ai dat
Daca tu pe fratele tău încă nu l-ai iertat
Roagă-te Domnului să-ți de-a eliberare
Și astfel să poți să primești și tu iertare

Să nu spui pe unde mergi la alții de Isus
Dacă tu în brațele Lui viața nu ți-ai pus
Nu poți să spui una și alta să trăiești
Un tâlhar și un fariseu tu te numești

Să nu spui niciodată că tu ești mântuit
Dar din pâinea ta celui flamand nu ai dăruit
Când ai văzut un cerșetor te-ai uitat urât
Să îi dai și lui ceva, nu ți-a trecut prin gând

Să nu vorbești la cei din jur de bunătate
Iar tu pe alții sa bârfești pe la spate
Întoarce-te întâi tu la Domnul Dumnezeu
Și roagă-l să se îndure de sufletul tau

Să nu spui la alții să se pocăiască daca tu
Nu te vezi pe tine însuți dar te uiți mereu la altu *
Nu te duce niciodată de pocăință sa le spui
Dacă tu n-o tii in seamă și ai atârnat-o in cui

Să nu mergi să bați ulițele și să strigi in gura mare
Despre eterna Lui iubire și a lui mare îndurare
Dacă tu nu trăiești ceea ce spui și nu ii dăruiești
Toată inima ta Lui și mai întâi tu să te pocăiești