Doamne, sunt atât de păcătoasă,
Bolnavă, ca de o boală râioasă,
Ce pretenții pot să am la mântuire,
Când viața mea e plină de mânjire?
Ce pretenții am să fiu salvat,
Când viața mea e plină de păcat?
Ce pretenții am să fiu cu Tine-n slavă,
Când pocăința nici nu poate să se vadă
Și când credința mea parcă e moartă,
Căci nu se vede deloc a mea faptă
Ca să pot spune că sunt nevinovată.
Emilia Dinescu