Atât de mult Eu te iubesc, copile... ți-am dat viață,
La pieptul Meu eu te-am cuprins, având lacrimi pe față,
Te-am pus la adăpost în vremi, de mare tulburare,
Lumină ochilor ți-am dat, te-am scos din strâmtorare.

Dar astăzi trist și abătut, pășești mereu pe cale,
Căci ești adeseori trecut, copilul Meu... prin vale,
Dar vreau să știi că doar prin văi, tu poți s-ajungi la Mine,
Vreau să mai știi că singur tu, nu ești... Eu sunt cu tine.

Văd lacrimile ce le verși, sleit ești de putere,
Dar Eu sunt Cel ce te-ntăresc, îți iau orice durere,
Eu calea-ți netezesc ca tu, să mergi doar înainte,
Orice suspin Eu îl aud, îl șterg că-ți sunt Părinte.

Îți sunt Prieten în nevoi, mereu sunt lângă tine,
Eu Mamă ție îți pot fi, privește înspre Mine,
Pe mâna Mea te trec de mări, furtuni ce-s tulburate,
De valurile lungi și reci, ce sunt ele înalte.

Ești azi atât de obosit, și mergi numai agale,
Ți-aud și strigătul în nopți, când ești tu plin de jale,
Dar sunt aproape fiul Meu, alung acele șoapte,
Ce pacea-ți fură și n-ai somn, în mijlocul de noapte.

Aș vrea ca astăzi să ridici, o mână obosită,
Să te ating copil iubit, doresc numai o clipă,
Putere ție vreau să-ți dau, dar vreau și mângâiere,
Căci numai Eu pot alina, oricând... orice durere.

Eu pot să-ți vin în ajutor, Stăpân sunt peste toate,
Eu moarte-am biruit luptând, să ai de viață parte,
Și astăzi pentru tine lupt, să fii mereu doar bine,
Și ca să nu te rătăcești, pe drumul înspre Mine.

Chiar de ți-e greu tu nu uita, venirea e aproape,
Noi împreună-n veci vom fi, nu ne vom mai desparte,
Mai rabdă greul ce îl duci, aici el va rămâne,
Dar greul tău tu nu uita, și Eu îl duc cu tine.

Eu umărul mereu mi-l pun, sub crucea ta greoaie,
Tristețe-alung căci vreau să văd ființa ta vioaie,
Eu munții la o parte dau, să treci cu biruință,
Când nu mai crezi Eu sunt Acel ce-ți dau ție credință.

Privirea tu nu-ți apleca, ridic-o către viață,
Să simți vreau mâna Mea acum, cum mângâie-a ta față,
Și-n inimă fior divin tu vei simți copile,
Căci Eu sunt Cel ce te-am creat, Eu ție ți-am dat zile.

Eu sunt Acel ce te-am iubit, cum nimenea pe lume,
În cartea vieții Eu ți-am scris, copile al tău nume,
Și drumul tău e-n față Mea, dau totul la o parte,
Să poți s-ajungi unde sunt Eu, și clipa nu-i departe.

Rămâi de veghe-n orice vremi, și fără clătinare,
Îndată vin ca să aduc, o zi de sărbătoare,
Ridică-te-n picioare stai, îți sunt a ta tărie,
Sunt Dumnezeu, Stăpân aici dar și în veșnicie.