Ce mi-ar fi viața fără Tine,
Isus Mântuitorul meu,
Spre ce m-aș îndrepta eu oare,
Fără de Tine Dumnezeu.

Spre ce mi-ar fi astăzi privirea,
De eu nu aș privi în sus,
De n-ai păzi a mea ființă,
Ce-aș fi eu astăzi scump Isus.

Ce mi-ar fi viața fără soare,
Sub ce eu azi m-aș încălzi,
Prin care văi rătăcitoare,
Adesea Doamne-aș rătăci

Pe unde oare mi-ar fi pasul,
De n-ar fi urma ce-ai lăsat,
Ca eu să pot urca calvarul,
Sub cer senin dar și-nstelat.

Ce mi-ar fi viața de-ar fi goală,
Fără de dragostea de sus,
Ce-aș fi de-aș duce a mea cruce,
Eu singur când mi-e greu de dus.

Dar fără mila care astăzi,
Tu mi-o arăți Isuse scump,
Oare ce-aș fi... dacă eu singur,
Aș fi în viața pe pământ.

Ce mi-ar fi viața fără țintă,
Ce rost în ea eu aș avea,
La capătul de drum Isuse,
Eu oare ce-aș întâmpina?

Unde-aș sfârși dacă pe cale,
Iubite n-ai călăuzi,
Ființa-mi către veșnicie,
În care oare aș sfârși.

Ce mi-ar fi viața pe pământul,
Ce-i un pământ doar trecător,
De n-aș avea pe el Isuse,
O apă vie din izvor.

Din ce m-aș adăpa eu oare,
De nu ai fi și Tu-n pustiu,
Pe fugă oare cine-ar pune,
Și teama cea din ceas târziu.

O Doamne eu fără de tine,
Poate o umbră doar aș fi,
Sau poate-un praf luat de vânturi,
Ducându-mă unde n-ai fi.

Aș fi nimic... fără valoare,
Nici ofilitul cel de flori,
Căci doar prin tine o culoare,
Pot eu să fiu printre culori.

Prin Tine pot să am eu viață,
Doar Tu poți toate să faci,
Puterea este doar la Tine,
Toate se fac chiar și când taci.