Eu stau la ușă și bat
În viața mea, păcatul greu mi-apasă sufletu-n durere
Nu-i nimeni pe acest pământ să-mi poată da o mângâiere.
În noaptea grea doresc ceva iar sufletul mereu suspină
Spunându-mi că la ușa mea stă cineva să-mi dea lumină.
%Iată, Eu stau la ușă și bat
Dac-aude cineva glasul meu
Și deschide ușa, voi intra la El
Voi cina cu El și el cu mine%
Un glas duios mă cheamă blând, în piept eu simt o tresăltare
Mă prind fiori la glasul Său, în suflet am o cercetare.
La ușa mea e cineva iar glasul Lui mereu mă-ndeamnă
Grăbește-te ca să-Mi deschizi, primește-mă și să n-ai teamă.
M-ai fac un pas și-o să-I deschid, și-o să-L primesc cu drag în casă,
Lumina Lui va lumina a mea întunecată viața.
Acum deschid, ce minunat o rază îmi pătrunde-n casă
Și se revarsă zorile în inima e dimineață