Indiferenţa...

Am dăruit într-o zi, o floare,
Şi în locul ei, am primit un spin.
Am dăruit un zâmbet,
Şi am primit în schimb, indiferenţa.
Am încercat să dăruiesc iubire,
Şi aceasta mi-a fost zdrobită în bucăţi.
Atunci, m-am hotărât să nu mai ofer nimic.
Am păstrat florile vii şi frumoase pentru mine.
Nu am mai zâmbit nimănui.
Iar dragostea, am încuiat-o pe veci în mine...
Cu timpul, florile mele s-au ofilit şi uscat.
Nu mi-au adus nici o bucurie.
Nu am primit nici măcar un spin.
Nici zâmbet, nici îmbrăţişări, şi am înţeles...
Că nimic nu e mai grea decât indiferenţa!
Că noi oamenii suntem creaţi să dăruim,
Şi nu contează ce primim în schimb...
Deoarece indiferenţa este mai spinoasă decât spinul,
Mai dureroasă decât respingerea,
Mai grea decât orice palmă am putea suporta.
Şi atunci când o semănăm, îi culegem cel mai repede roadele.
Creştini! Să ne trezim, e timpul să (ne) dăruim!



Anca Bordea