Orice păcat
E un atentat
La armonia cerului. .
Orice neascultare
Este o sfidare
A voii Domnului….

Prima alunecare,
Prin neascultare,
Într-o eroare letală,
A fost la început,
În Eden, cu un fruct:
A Evei greșală fatală.

Cunoașterea răului, ilegală,
A dus la moartea spirituală.
S-au ivit alte păcate
Din prima răutate:
Fratricid, nedreptate,
Ce-au născut boli și moarte.

Păcatul, sporit exponențial,
A atras diluviul mondial.
Dar apa a spălat creațiunea,
Nu și sufletul uman,
Ce se străduia în van,
S-atingă, singur, perfecțiunea.

De lepra păcatului,
Nu era-n puterea omului,
Să se tămăduiască.
A trebuit Iisus să Se nască
Să crească, să pătimească
Și să ne mântuiască.

Legea Duhului de viață m-a scăpat
De legea morții și-a păcatului forțat!
Sunt liber de adicții și sclavie,
Și nu mai proferez blesteme,
Prin iubire deplină, nu am a mă teme
De moarte, fiind pe Calea cea Vie!