Prin minarete albe în Damasc
Sultani din pipe fumurile-şi pasc
Punând la cale lumea creştinească
Prin foc şi iatagane s-o sfinţească!

Pe capete, turbanele cât luna,
Ascund sub ele jaful şi furtuna
Şi mai că pân-om zice peşte
Vom fi vasali din nou. Doamne fereşte!

Române, în credinţă stai de veghe
La Vama nouă şi la Vama veche
Sădeşte-n tine crez de Brâncoveanu,
Cinsteşte patria lui Sadoveanu...

***

Din minarete negre din Sheol
Îngeri căzuţi, fiinţe de nămol,
Se luptă omenirea s-o subjuge
Blasfemiind iubirea de la cruce.

Pe capete, turbane lucifere
Ascund sub ele-atâtea somnifere
Că lumea a căzut parcă-ntr-o transă
Sfinţirii nelăsându-i nicio şansă.

Române, te întoarce la Sorginte,
Îmbracă-ţi inima cu cele sfinte,
Pune-ţi opinci de rugă în picioare
Şi hai cu mine-n slava viitoare!