Și dacă...

De te strig pe nume, vei auzi chemarea,
Vei pleca urechea glasului stins al meu?
Și fiindcă știu că tu ești Dumnezeu,
Glasu-mi auzindu-l primi-voi alinarea?

Și dacă trupul doare și-l simt așa de greu
Și dacă mă sting, cum piere lumânarea,
Primi-voi de la tine mila și ușurarea
Și-ți da-voi ție slavă că tu ești Dumnezeu?

Căci numai tu-mi știi oful și durerea surdă,
Numai de la tine pot primi puterea,
Puterea de-a răbda cu stoicism durerea,
Puterea de a-mi face glasul să se-audă
Și dacă asta-i soarta, nemiloasă, crudă,
Doar de la tine-atunci pot primi iertarea!