Umil vas de lut,ma clatin,ma framant
Privesc inspre mine si ma-ntreb "cine sunt?
de Tu-mi vorbesti mie s-arunc a mea povara
si s-o iau pe-a Ta,ca-i mult mai usoara."
Povara mea-i grea,abia de razbesc
si zorile parca nu se mai ivesc.
Si Tu-mi ceri s-o las,sa o arunc jos
sa ma-ncred deplin in Tine,Hristos.
Sovaind m-apropii de poala hainei Tale,
nu pot singur,Doamne,sa pasesc pe cale!
E asa ingusta,dusmani ma pandesc
si voiesc sa-mi smulga tot ce am ceresc!
Tu intinzi spre mine al Tau brat puternic
si rasuna clar al Tau Cuvant vesnic:
"Din mana Mea,sa stii,nimeni nu te va smulge
si nici o urgie nu te va ajunge!
Te voi asculta la vreme de necaz,
te voi intari,sa lupti ca un viteaz,
Duhul Meu va fi lumina si tarie
pana vei intra-n a Mea imparatie!
Eu voi implini tot ce-am fagaduit
de ramai in Mine,nu vei fi biruit!
Te iubesc si iata M-arat de departe,
de-aceea-ti pastrez a Mea bunatate!
Am ganduri de pace,nu de nenorocire,
vreau sa iti trimit a Mea izbavire,
sa iti dau nadejde si un viitor,
caci esti pentru Mine lumina ochilor!
Doar cateva clipe Eu te-am parasit,
cu dragoste mare napoi te-am primit.
Pot muntii sa se mute,dealuri s-or clatina
dragostea Mea de la tine nu se va muta!
Vei fi intarita prin neprihanire,
legamant de pace am si de iubire.
Nimic rau nu se va apropia de tine.
Asa-i mantuirea ce vine de la Mine!
Grabnic dezleaga lantul rautatii
si pastreaza-aprinsa faclia dreptatii!
Rupe orice jug si orice asuprire,
painea ta imparte-o fara partinire!
Adu-n casa ta pe cei far' adapost!
Iata care e adevaratul post!
De vei satura sufletul lipsit,
de vei imbraca pe cel neacoperit,
tu Ma vei chema si Eu iti voi raspunde
si vei sti ca Eu sunt "Cel care aude".
Lumina ta va rasari peste-ntunecime
si ca o gradina,vei fi udata bine!
Dar fagaduinta Mea cea mai mare
este ca tu ai,in rana Mea ,iertare.
In sangele salvarii,ce-a curs din trupul Meu,
crezand,te-ai renascut ca Fiu de Dumnezeu!
Si daca sufletu-ti de dor tanjeste,insetat
Eu iti fagaduiesc si nu fi intristat,
ca nu va mai fi mult,din cerul luminos
Ma voi pogori,Eu,Isus Hristos!
Te voi lua cu Mine,sa te duc acasa,
ca sa iti fiu Mire,tu sa-Mi fii Mireasa.
Bucuria ta va fi,ca ce-am fagaduit
n-a ramas nimic sa nu fie-mplinit!"
17 iulie 07
Am fost inspirata sa scriu aceasta poezie,cand am primit vestea ca fiul meu a fost la un pas de-a pleca la Domnul.Am fost zguduita,dar am luat Cuvantul Domnului si El m-a incurajat prin fagaduintele Lui.Slavit sa fie El!
Sora Domnul sa va binecuvinteze ...ati scris o poezie atat de frumoasa...si cu un continut care mi se adreseaza mie...