Când plouă rău, deschid câte-o umbrelă!
Când plouă rău, deschid câte-o umbrelă!
Mă simt mai apărat chiar şi de vânt!
De vreau să zbor, mă-aşez într-o nacelă
Dintr-un balon urcat spre Cerul Sfânt,
Pornind la drum cu zâmbet şi candoare,
Făr’ de-a cunoaşte teama de urât!
La adăpost de reaua întâmplare,
Mă simt mai bun, mai drept, mai hotărât,
Și-I mulţumesc Aceluia din Ceruri
Pentru Veghere, Sfaturi Vii, şi Har,
Știind că-aceste mândre Giuvaieruri
Nu le avem uşor primite-n Dar!
Dar le visăm ! Nimic nu e-n zadar !