Ce raze de soare se-aștern dimineața
Și calde, duioase îmi gâdilă fața...
Simt aerul rece, e toamnă afară,
Curând încă-un an la final este iară.
Și fumuri ici-colo spre cer se ridică,
Și noaptea-i mai lungă și ziua-i mai mică;
Încet, tot mai rar ciripesc păsărele,
În iarna târzie-mi va fi dor de ele.
Ce bine-i acasă, să stau la căldură,
Cafeaua cu lapte și o prăjitură;
Ce liniște dulce, ce pace deplină,
Ce dealuri aproape, ce zări, ce lumină...
Ce har îmi dai, Doamne, din nou astăzi mie...
Mă-nchin c-umilință și cânt slavă Ție;
Tu-mi umpli ființa și viața mea toată,
Nu vreau nicio clipă altfel, niciodată.
Amin.
24 septembrie 2022
https://pauladita.wordpress.com/