"Voi sunteți păziți de puterea lui Dumnezeu, prin credință, pentru mântuirea gata să fie descoperită în vremurile de apoi!" (1 Petru 1:5)

Adesea mã gândesc anume
De câte ori puteam sã cad,
Cum se înneacã apa-n spume,
Când se rostogoleşte-n vad!

Puteam fi dus de multã vreme,
Puteam fi mort, fiind încã viu!
Puteam umbla pe cãi extreme
Şi sã-mi dau seama prea târziu...

Dar Şi-a întins spre mine, mâna
Şi m-a cãlãuzit pe drum,
Cu har umplându-mi El fântâna
Din care, iatã, beau şi-acum!

Iar, dacã astãzi sunt pe cale,
Şi nu stingher, umblând hai-hui,
Ci-urmând principiile Sale,
Vedeţi? E numai harul Lui!