Geneză

Noi spunem că totul a izvorât din gol,
Golul acela ce conținea nevoia,
Din somnul unui singur demiurg
Din care spațiul și vremurile curg,
Să zidească visul ce-i împlinește voia,
Voia de a fi izvorul tuturor!

Nu știm ce-a fost, iar de vom ști vreodată,
Ar trebui să fim asemeni celui care,
S-a dăruit, nepăsător că moare,
Ca să devină conștiință preaurată!

Scânteia lui e peste tot și-n toate,
În cele ce-au fost, în toate câte sunt
Și vor fi, căci mai presus de moarte
Toate sunt una: Dumnezeu cel sfânt!