M-am născut la sat

M-am născut la sat,
În pat cu strujac,
Nu-mi este rușine,
Ci am bucurie.

Mama a cusut
La război de țesut
Poneve frumoase
Și pături colorate.

Am crescut pui mici,
Curci, rațe și găini,
Nu-mi este rușine,
Sunt țăran pe lume.

Am rânit la vaci
Și-am crescut cu porci
Și m-am dus la sapă,
Câteodat’ la coasă.

Viața de la sat
E un dar bogat,
Pentru orice copil
E un har nobil.

Să te joci în țărână,
Să mânci din grădină
Morcovi din pământ
Când tu ești flâmând.

Viața de la țară
Cu căldură-n vară,
Iarna foc cu lemne
Să dormi cu izmene.

Eu sunt un țăran
Și mai sunt român
Și de mic copil
Am crescut umil.

Nu-mi este rușine
De țărani ca mine,
Dar mă întristează
C-ați vândut o țară.

Voi din Parlament,
Ce vă spuneți domni,
Ați adus faliment,
Ne-ați vândut pe bani.

Tot ce-au fost valori
E cancer pentru voi
Și ai noști’ părinți
De voi sunt lepădați.

Ați făcut din copii
Niște jucării.
Îi vreți desfrânați,
Robi la niște draci.

Nu-mi este rușine
De țărani ca mine,
Nici de Sfânta Carte
Sau Jertfa de pe cruce.

Mie rușine însă
De smintiți cu școală,
Voi ce azi distrugeți
Tot ce voi atingeți.

Voi, domni anticriști,
Ucigași de copii,
Țâncii nenăscuți
Îi vreți omorâți.

Țineți minte-acuma,
Veți primi răsplata,
Vă spune-un țăran
Cu inimă de creștin.

Domniile voastre
Veți plăti după fapte,
Hristos la Judecată
O să vă răsplătească.

Nu-mi este rușine
Sunt țăran, române,
Și nu-mi este frică
Să rămân în credință.

Simion Ioanăș