De dorul Tău mi-e inima azi plină,
Dorit de tot ce este doar al Tău,
Sunt plin de o dorință de-a atinge,
Ce nu pot astăzi Doamne s-ating eu.
De dorul Tău am ochii plini de lacrimi,
Și inima mi-e plină doar de-un dor,
Acel de-a te-ntâlni numai pe Tine,
La capătul de viață-n care zbor.
De dor mi-e azi privirea ațintită,
Spre zorile care le-aștept cu dor,
Mi-e gura însetată-n orice clipă,
Dorită ca să beau din viu izvor.
De dorul Tău alerg spre-acea scăpare,
Ce-i slobodă pe mine-a mă salva,
Spre clipele ce sunt nemuritoare,
Să fiu nemuritor și eu aș vrea.
Căci plin de dor sunt eu de vremea unde,
Pot liber să pășesc fără vre-un dor,
Căci numai lângă Tine am speranța,
Să nu mai ard... să-mi fie mai ușor.
De dorul Tău nu vreau nici-o oprire,
S-o am cât voi mai fi spre ce doresc,
Nu vreau ca eu sa am o ne-mplinire,
De dor... vreau să ajung pe plai Regesc.