Din pântecele mamei tale,
Eu te-am ales copilul Meu,
Si pentru tine-am dat popoare,
Ți-am dat puteri când ți-a fost greu.

Și astăzi cerul pentru tine,
Eu îl îl deschid căci vreau să-ți spun,
Cum te-am iubit pe-un deal odată,
Copile te iubesc și-acum.

Vreau să-nțelegi că drumul vieții,
Eu sunt Acel ce l-am trasat,
Pământul, cerurile-nalte,
Tot Eu copile le-am creat.

Pădurile și apa-dâncă,
Le-am așezat tot numai Eu,
Sunt toate doar din a Mea mâna,
Căci Eu copile-s Dumnezeu.

La tine Eu cobor chiar astăzi,
Să te așezi Eu nu aș vrea,
În vremea-n față apărută,
Și ea e tot din mâna Mea.

E-o vreme ce-i de pregătire,
Căci sunt aproape și doresc,
Să fii tu gata de plecare,
În ceruri Eu să te primesc.

Iar dacă treci azi prin cuptoare,
Să știi că tot Eu le-am aprins,
Voi fi și Eu cu tine-n ele,
De foc să nu fii tu atins.

Dar scopul Meu e curățirea,
Căci vreau să fii aur curat,
Copile scump... fără de zgură,
Să strălucești vreau ne-ncetat.

Să fii văzut din depărtare,
Lumin-aprinsă vreau să fii,
Cum stralucește Sfântul soare,
Și luna-n nopțile târzii.

În jurul tău vreau să se vadă,
Că eu sunt Domn în viață ta,
Tu rabdă... rabdă în cuptoare,
Căci Eu răbdare îți voi da.

Iar dacă marea vieții tale,
Ridică valuri după val,
Să nu te temi căci tu de Mine,
Ești cârmuit la-l mării mal.

Apleacă-te și te voi trece,
Oricât de-nalte ele-ar fi,
Eu sunt Acel ce am puterea,
Ca orice val a-l potoli.

Dar le mai las ca să te spele,
De orice pată și păcat,
La nunta Mea să ai tu haina,
De-un alb ce-i doar imaculat.

Să fii mireasa Mea-n vecie,
Atât de mult Eu îmi doresc,
Mai luptă-n valurile vieții,
În ele nu te părăsesc.

Vâslesc când nu mai ai putere,
Copile-ți sunt cârmuitor,
Chiar și-n furtună sunt cu tine,
Când tu ma strigi îndat cobor.

Iar dacă vântul se pornește,
O clipă nu te tulbura,
Tot ce-i uscat are menirea,
El de pe tine-a scutura.

Ca să te smulgă el vre-o dată,
Nu-l voi lăsa copilul Meu,
Căci tu sădit ai fost cu trudă,
Prin jertfa ce-am adus-o Eu.

Și ce-i sădit de a Mea mână,
Nu poate vântu-a dărâma,
Căci sus în cer e-a Mea putere,
Și pe pământ e tot a Mea.

De te-a cuprins azi întristarea,
În timpul greu ce a venit,
Fii bucuros căci este timpul,
De Mine ce a fost vestit.

E cel ce spune că-i aproape,
O clipă când ne vom vedea,
Și-atunci acele întâlnite,
În urmă doar vor rămânea.