Spre-acasă azi ne este pasul,
Spre locul veșnic doar frumos,
Căci vrem să stăm și noi la masă,
Cu Cel ce este glorios.

Prin vremi pustii și-atât de grele,
Înaintăm doar Lui cântând,
Și printre lacrimi și durere,
Căci fii Lui pășesc plângând.

Spre cer ne este alergarea,
Pe-un drum ce este-atât de greu,
Dar mare-avem noi și-o dorință,
Să-l întâlnim pe Dumnezeu.

Și să pornim spre răsăritul,
Ce nu-i fierbinte-i călduros,
Ce va fi veșnic căci el este,
În veșnicia lui Hristos.

Spre un tărâm în veci floare,
Luptăm să-naintăm mereu,
Luptăm pe viață și pe moarte,
Cu-acea mânie-a celui rău.

Prin nopțile întunecate,
Spre răsărit ne îndreptăm,
Pe Cel ce poate să-l aducă,
Toți vrem ca să-l întâmpinăm

E vremea cea din urmă astăzi,
Prin ea pășim anevoios,
Prin clipele apăsătoare,
Prin timpul rece și ploios.

Dar știm că-ndată el sfârșește,
Și vom uita de tot ce-i greu,
Vom fi doar plini de fericire,
În veci vom fi cu Dumnezeu