Mai rămâi cu mine Doamne, mai rămâi cu mine-un ceas,
Ca să stăm aș vrea de vorbă, câtă vreme-a mai rămas,
Vreau sa fim noi împreună-n vremuri grele ce-or veni,
Mai rămâi te rog cu mine, Doamne nu mă părăsi.

Mai rămâi și-n timp de noapte, singur tu nu mă lăsa,
Căci fără de Tine noaptea, este una ce e grea,
Este fără de lumină, când în ea Isus nu ești,
Căci lumină doar Tu-n noapte poți să fii... să strălucești.

Mai rămâi căci fără Tine, eu mereu aș rătăci,
Aș fi fără de lumină, Doamne chiar și-n miez de zi,
Aș fi fără de putere, aș fi doar sleit mereu,
De n-ai fi când timpul vieții, vine iar cu greul său.

Mai rămâi până-n apusul, clipelor ce astăzi sunt,
Cu a lor amărăciune-n care fiii Tăi doar plâng,
Fii lumină, fii puterea, celor ce mult își doresc,
Ca să lupte pân-la capăt, Dumnezeule ceresc.

Mai rămâi încă o vreme, mai rămâi căci este greu,
Să înaintez pe cale, când apare și cel rău,
Stai cu mine căci mi-e teamă, fără Tine să rămân,
Căci Isuse fără Tine, pradă sunt celui păgân.

Mai rămâi... și-a Ta prezență, să o simt mereu aș vrea,
Doamne doar cu Tin' de mână, eu să cad nu aș putea,
N-aș putea greși nici drumul, care duce-n locul sfânt,
Stai cu mine pân-la capăt, pân-la capăt de pământ.