Spre Țara luminii ce-i plină de viață, cu toții prin vremuri ce-s grele pășim,
Luptăm doar cu arme divine și-n față, în luptele grele cu toții privim.

Luptăm pân-la moarte cu umbre străine, ce-ncearcă azi pasul pe cale-al opri,
Dar nu pot căci Domnul cu noi e pe cale, păzind pasul nostru și-n noapte și-n zi.

Spre locul în care domnește iubirea, azi pasul grăbim căci nu știm când va fi,
O zi-n care totul ce-i astăzi sub soare, aici va rămâne și doar va sfârși.

Ne este grăbit-alergarea căci poate, la noapte sfârșitul El poate-apărea,
Și vrem să fim gata, cu Domnul de mână, spre locul iubirii a ne înălța.

Spre vise-mplinite ne este azi zborul, chiar dacă vin norii zburăm ne-ncetat,
La cârmă e Domnul, cu El n-avem teamă, chiar dacă-i furtună sau valul înalt.

Chiar dacă bătaia de vânt se aude, chiar dacă el fluieră teamă n-avem,
Pe drumul pe carea pășit El odată, nu suntem noi singuri... cu Domnul suntem.

Răbdăm multă hulă, rabdăm prigonire, răbdăm pietre multe-aruncate ce sunt,
De cei ce nu știu că avem scutul care, ne dă doar putere căci este el sfânt.

Luptăm cu adâncul ce-ntruna răcnește, s-aducă mereu tulburare ar vrea,
Putere nu are căci toată puterea, ea este la Domnul, e toată a Sa.

Să stăm în picioare, căci mult nu mai este, să n-avem vre-o teamă cu noi este Cel,
Ce viața-și dăduse pe cruce odată, tăcea suferind pentru noi ca un Miel.

Și-a-ntins ale Sale El mâini sub piroane, să fie străpunse ca noi să avem,
Un loc sus în ceruri, dar astăzi cu toții luptând totdeauna pe dum s-alergam.

A noastr-alergare să fie curată, să fie în voia Acelui divin,
Chiar dacă-ntâlnim doar suspine în față, și El a urcat pe-un adânc de suspin.

Cu fețele doar spre lumina cerească, mereu noi în viață spre cer să păsim,
Și pasul să fie pe urma lăsată, De Domnul iubirii pe care-l iubim.

Spre Patria sfântă ne este azi drumul, ce-i poate agale și anevoios,
Dar suntem în toate și-n totul cu Domnul, caci suntem născuți doar din El... din Hristos.

Nu dam înapoi căci în urmă e moartea, și-n inimi noi viață cu toții dorim,
Dorința e mare, ne dă și putere, ca doar înainte mereu să pășim.