Iată seara a venit
Și e timpul de tihnit,
Mă așez să scriu scrisoare
Puiului meu cel mai mare.

Mă așez, mă fac comod
Că de dor eu nu mai pot
Al doilea meu băiat
Printre străini e plecat.

Plânge inima în mine
Și mă rog, Doamne la Tine,
Doar Tu să mi ocrotești,
De necaz să îi ferești.

Să le dai doar ce e bine,
Dar să nu uite de Tine,
Au fost mici i-ai ocrotit,
Dar lumea mi i-a răpit.

Chiar dacă ei sunt departe,
Graniți multe ne desparte
Inima am împărțit
Și cu ea i-am însoțit.

Fizic eu nu sunt cu ei,
Au plecat băieții mei,
Au plecat în țări străine
După un ban și după pâine.

Doamne, te rog nu-i lăsa,
Depărtarea este grea,
Dar ascultă ruga mea
Te rog, nu-i abandona.

Nu-i lăsa orfani, Părinte,
Tu le ești tată, Doamne sfinte,
Tot timpul i-ai ocrotit
Nicicând nu i-ai părăsit.

Te rog, Doamne, ocrotește-i
Prin Duhul, înțelepțește-i
Căci puterea ta e mare,
Cea mai mare de sub soare.

Să-i ajuți să înțeleagă
Tot ce vrea mama lor dragă,
Să-i ajuți să nu te uite
Și Cuvântul Tău s-asculte

Strig la Tine pe înserat,
Chiar când de mult s-a înnoptat
Strig la Tine dimineața,
Să le ții în palma-ți viața.

Doamne, nu merit nimic,
Din rugă nu mă ridic
Cât voi trăi m-oi ruga,
Copiii sunt viața mea.
Emilia Dinescu