Frații noștri de credință
Au avut în viață biruință
Fiindcă n-au dat înapoi în suferință,
Ci au mers înainte prin credință
Pentru că au iubit a Domnului făgăduință.

Nu a fost ușor în vremuri de prigoană
Când s-a dat o lege babiloniană... .
Ca mulți pentru credință să primească o cruntă rană:
Pe unii să îi lase fără hrană,
Iar pe alții fără a lor scumpă mamă!

Nu le-a fost ușor să fie dați la o parte
Fiindcă au spus adevărata realitate;
Sau trimiși la crunta moarte,
Căci au stat cu frații-n taine binecuvântate
Ca să nu fie și ei cuprinși de răutate.

Au fost lacrimi multe și suspine
Căci numai aveau putere nici măcar de-o rugăciune,
Dar tot la Domnul au vrut să se inchine,
Fiindcă doar în El găseau iubire
Cum nu găsești la orișicine!

A fost greu să știi căci trebuie să fii martir pentru credință,
Chiar să și primești o groaznică sentință.
Dar au avut model pe Isus pentru a lor suferință
Și de aceea au cerut ajutor din ceruri pentru a lor dorință,
Să nu facă de râs adevărata pocăință!

Dar acum te-n întreb și pe tine dragul meu amice
Care spui căci ai făcut numai fapte unice;
Ci nu din acelea josnice.
Mai vrei ca și pe tine Domnul la cer să te ridice
Ca și pe Ilie la cele veșnice?

Mai vrei să stai cu frații-n taine binecuvântate
Chiar dacă va trebui să mergi la moarte?
Sau mai vrei să-l alegi pe Dumnezeu Guvernator în toate,
Chiar dacă va trebui să primești lovituri pline de răutate,
Sau chiar să fii hrana animalelor sălbatice?

Frate drag și sora-n Domnul, alții au luptat
Și înapoi ei nu au dat
Căci așa pe cel rău l-au înfruntat,
De aceea locul către cer și l-au meritat
Fiindcă ei cu mâinile-n sân nu au stat!

Astăzi avem zile de libertate
Dar mulți numai stăm în unitate,
De aceea numai suntem eroi de calitate,
Fiindcă nu ne mai vizităm din cetate în cetate
Ci parcă tot mai mult ne umplem inima de răutate!

Dragii mei, în adevărata pocăință
Trebuie să ai și multă silință,
Căci Domnul îți va împlini a ta dorință
Dacă vrei să biruiești totul prin credință
Indiferent de suferință!

Eroii credinței au învins a lumii chin... .
De aceea zic: "-Haideți și noi să ne trezim
Și credința adevărată s-o păzim,
Căci dacă de la păcate noi nu ne oprim
În ceruri nu vom păși așa cum știm"!

Frate drag și soră, haide să ne pocăim
Dacă vreți ca împreună noi în ceruri să pășim.
Haideți să ne oprim și cu voia să numai greșim,
Ci mai bine de păcate să ne căim
Ca lângă Domnul și noi să trăim!