Când se clatină pământul,
Furios când urlă vântul,
Ce liniștitor, ce bine
Să ne-adăpostim în Tine.

Neamurile se frământă,
Împărații se-nspăimântă,
Glasul Tău măreț vuiește,
Și pământul se-ngrozește.

Tu, Atotstăpânitorul
Dumnezeu, Ocrotitorul,
Turnul nostru de scăpare,
Nelipsit în strâmtorare,

Ești cu noi, și nu ni-e frică
Valuri mari de se ridică,
Ne dai pace și speranță,
Și deplină siguranță.