M-oi feri tot mai mult de acum
Să mă-ating de al lumilor scrum
Şi-oi căuta printre stele un drum
Spre o patrie prinsă-n surghiun...

Şi-oi pleca călător nu ştiu cum
Şi-oi lăsa vârtecuşuri de fum
Şi spre tine mă-întorc oarecum
Într-o doară să-ţi spun noroc bun...

Şi se-adună grăbite-n gorun
Clipe moarte şi se descompun
Şi din albe cenuşi mă adun
Viscolite cântări de ajun...

Şi e frig, tot mai frig, cum să spun
Şi mi-e gândul mai singur, mai bun
Şi trei crai răsărit interpun
Aur, smirnă, tămâie şi scrum...

Şi din slăvi necuprinse răsun
Nerostite cantări de crăciun
Şi se-aprind universuri de-acum
Mii de îngeri la staul se-adun...

***