De-aş putea către tine pe jos
Aş pleca peste Dealul Frumos
Şi te-aş duce cu mine-într-o doară
Spre o albă de vis nouă vară...

Şi-am străbate poteci pe din dos
De grădini şi uluci pe dinjos
Înspre lanul de grâu şi secară
Flori albastre de in te-împresoară...

Şi e câmpul pustiu luminos
Şi-i văzduhul mai gol de miros
Când din zări depărtate coboară
Croncănituri sinistre de cioară...

Şi-n amiezi arzătoare-albatros
Se ridică din mări furtunos
Peste lanul de grâu şi secară
Maci aprinşi sângerează pe ţară...

***