Fericit, mă voi numi!


Aripile mi s-au frânt
Căci voiam, să zbor mai sus
Departe de acest pământ
Să ajung lângă Isus

Dar vicleanul m-a pândit
Și elanul, mi-a tăiat
Am făcut ce n-am gândit
Ușor m-a îndepărtat,

De țelul meu mult dorit
Pe care mi l-am propus
Cu tot, m-a ademenit
Ca să nu mai fiu supus

Să fiu un rebel, în toate
Și mereu ca să cârtesc,
Să gândesc că nu se poate
De tot, să mă poticnesc

De restricții de distrare
De tot ce înveselește
Și de lumea asta mare
Care el o stăpânește.

O vreme am ascultat
Sfatul celui nemilos
Dar apoi, m-am deșteptat
Am văzut că n-am folos

Toate câte le făceam
Căci la moarte m-ar fi dus
Planurile ce le aveam
Și din nou, am fost supus

În genunchi m-am așezat
Și cu lacrimi de căință
Pe Domnul meu l-am rugat
Să schimbe a Lui sentință,

Să îmi dea a Sa iertare
Valul de pe ochi, să-mi ia
Să fie plin de îndurare
Și să schimbe viața mea

Din nou să mă pocăiesc
Și schimbat să fiu, în toate
Amarnic să mă căiesc
Căci El, să mă ierte, poate.

De primesc a Sa iertare
Fericit, mă voi numi
El cel plin de îndurare
Cu mine, mereu va fi

Și în cerul minunat
Un loc voi avea și eu
Al meu Domn nu m-a lăsat
Slavă am să-i dau, mereu

Amin

Câmpia Turzii, 28 octombrie 2022