Mergi pe marea vieții tale,
Și înfruntă valul greu,
E la câmă și vâslește,
Numai bunul Dumnezeu.

Chiar de ape tulburate,
Se vor ridica în val,
Nu te teme... o putere,
Te va duce l-al ei mal.

Mergi sub razele de soare,
Chiar de sunt înfierbântate,
Singur tu nu ești sub ele,
Domnul nu va sta departe.

El pe brațul Său puternic,
Te va trece de-orice greu,
Tu ești fiu iubit de Tatăl,
Tatăl este Dumnezeu.

Mergi mereu fără-ndoială,
Și tu nu te clătina,
Căci tărie-ți este Domnul,
Ține-te de poala Sa.

Și hrănește-a ta ființă,
Numai din cuvântul sfânt,
Ca să ai mereu lumină-n,
Bezna azi ce-i pe pământ.

Ca să poți răzbate timpul,
Plin ce este de dureri,
Căci cuvântul e putere,
El te trece și de mări.

Numai unul de rostește,
Apele despică-ndată,
Și furtuna o oprește,
Oricât e de-nverșunată.

Însă tu... fără de grijă,
Să înaintezi mereu,
Și în față lasă slava,
Ce-i doar a lui Dumnezeu.

A ta numai umilința,
Și smerenia să fie,
Și-n necaz sau suferință,
Plin mereu de bucurie.

Plin de dragoste cerească,
Domnu-ți cere ca să fii,
Ea să fie-aprinsă-n tine,
Ca o dragoste dintâi.

Cu privirea către ceruri,
Tu să fii în vreme grea,
Vei fi ajutat de Domnul,
E și El cu tine-n ea.