Învață-ne Isuse să fim și noi ca Tine,
În mare suferință, mereu doar să iubim,
S-avem o mulțumire, la greu dar și la bine,
Căci nu vrem la un capăt, niciunul să murim.

Învață-ne tăcerea, să o vorbim în taină,
Pe drumul plin de pietre, ca Tine când urcăm,
Să nu avem vre-un murmur, ce-i pata de pe haină,
Smeriți pe a Ta urmă, mereu noi să călcăm.

Învață-ne în toate, să prețuim lucrarea,
De la-nceput de vremuri, ce este doar a Ta,
Învață-ne Isuse, să îmbrăcăm răbdarea,
Ce ne va da răbdare, până vei apărea.

Învață-ne ca roua, acea de dimineață,
Să ne-nălțăm și gândul, și rugăciuni fierbinți,
S-avem asemănarea cu Tine vrem la față,
Să fim lumină-n noapte, să fim ca și cei sfinți.

Învață-ne și mila, ce este doar din Tine
Învață-ne iubire, mereu să dăruim,
Căci dragostea Isuse, ne-nvată numai bine,
Ne dă asemănarea, cu chipul Tău divin.

Învața-ne-n durere să fim plini de credință,
Să fim blânzi în vorbire, să ne înveți am vrea,
Tu poți căci doar la Tine, sunt toate cu putință,
La Tine e puterea, și slava e a Ta.