Din veșnicia soarelui Isuse,
Se văd cum raze Tu cobori mereu,
Străpungi și norii care se adună,
Căci pentru Tine nimic nu e greu.
//Aduci lumina cerească divină, pe drumul care-i de Tine deschis,
Ne luminezi Tu cărarea Stăpâne, ce duce spre Paradis. //
Dintr-un izvor ce astăzi se mai scurge,
Ne dai avânt în zbor sub cer senin,
Ne dai și alinare scump Isuse,
Izvorul Tău nu seacă... este plin.
//Aduci mângâiere căci Tu ești izvorul, chiar și într-un mojloc și mare pustiu,
Sub arșița zilei ne-adăpi Tu întruna, dar și într-un ceas târziu. //
De după zările ce sunt senine,
Răsună glasul Tău neîncetat,
Să ne aducă vrei Tu o trezire,
Căci vremurile se sfârșesc îndat.
//Aduci o trezire căci Tu nu vrei Doamne, niciunul din noi să murim,
Tu vrei veșnicia din ceruri Isuse, cu toții să o moștenim. //