Când mi-e inima adesea-ndurerată,
Strig la Domnul meu neîncetat,
El îmi este a mea Mamă, al meu Tată,
Și vre-o dată eu nu sunt uitat.
//De îți este și a ta azi întristată,
Strigă căci El te va auzi,
Nu te lasă nicicând... niciodată,
Cum pe cruce te-a iubit... te va iubi. //

Când mi-e sufletul lovit de-ngrijorare,
Îmi ridic privirea către cer,
Strig la Domnul să-și întindă a Sa mână,
Îi spun vino Doamne căci eu pier.
//De îți este și al tău lovit de valuri,
De mânia rece ce-i de vânt,
Mustră vântul și valul îndată,
Căci putere are-n cer și pe pământ. //

Când îmi lăcrimează ochii de durere,
Simt o mângâiere pe obraz,
Căci pe El îl chem când sunt în strâmtorare,
El mi-e ajutorul în necaz.
//De ți-e plânsă azi pe cale a ta față,
De ți-e drumul vieții unul greu,
Strigă-ntruna căci te va aude,
De pe tronul îndurării Dumnezeu. //