De mi-aș putea aduna lacrimile
Le-aș transforma în șirag,
Colier de pietre prețioase,
Le-aș purta la gât cu drag.
Că-i de durere sau fericire
Sau bucurie sau chiar necaz,
Lacrima-i la fel, se știe,
O perlă albastră sau turcoaz.
E limpede și e curată
Și cu mândrie aș purta
Colierul meu de lacrimi,
Reprezintă viața mea.
Emilia Dinescu