Nu te teme tu de noaptea,
Care stă în fața ta,
Ca să vezi tu răsăritul,
Trebuie să treci de ea.

Și sub lună, și sub stele,
Să înaintezi mereu,
Singur tu nu ești în noapte,
E cu tine Dumnezeu.

Chiar de vor apare norii,
Tu din zbor să nu oprești,
Cere de la El putere,
Când nu poți... când obosești.

Vei vedea cum El îndată,
Va străpunge orice nor,
Îți va netezi cărarea,
Ca să ai spre cer... lin zbor.

Să n-ai teamă de-ntuneric,
Doar în sus de vei privi,
Chiar și-n bezna-ntunecată,
O lumină vei zări.

Te va lumina îndată,
Chiar și-n noapte... căci Isus,
Îți va fi o călăuză,
Coborâtă doar de sus.

Noaptea este trecătoare,
Niciodată nu uita,
Ea în urmă va rămâne,
Cerul doar în fața ta.

De vei merge doar pe urma,
Cea lăsat-o doar cu greu,
Fiul omului ce-odată,
A luptat cu cel ce-i rău.

Tu privește înainte,
Căci îndat va răsări,
Soarele ce niciodată,
El nu va mai asfinți.

Și vre-o noapte... niciodată,
Nu va sta în fața ta,
Căci unde tu vei ajunge,
Noaptea loc nu va avea

Îndrăznește și pășește,
Căci purtat tu ești mereu,
De o mână minunată,
Mâna cea de Dumnezeu.

La loc larg ea te va scoate,
Ca sa vezi lumina cea,
Care nu se poate stinge,
Veșnic doar va lumina.