Este-o cale-atât de-ngustă, calea către Dumnezeu,
Dar de fericire-i plină, chiar de lacrimi curg mereu,
Cercetarea cea divină, este dulce și curată,
Nu există ea în lume, nici pe-o cale ce-i mai lată.

Pe un mijloc de cărare, strâmt nu poate fi vre-o dat,
Doar pe margini merg aceia, care vor un drum mai lat,
Însă el e-un drum spre moarte, va sfârși în foc aprins,
Unde veșnic e durere, și stăpân acel învins.

Este-o cale cu suspine, este pe un deal mai greu,
Ce a fost deschis-o dată, doar de Unul... Dumnezeu,
Cănd o jertfă... cea mai mare, pe o cruce aducea,
Să avem astăzi credința, că la cer ne va-nălța.

Duce dincolo de stele, calea plină de dureri,
Căci spre viață e-o cărare, nu sunt multele cărări,
Este-ngustă dar frumoasă, chiar de este fără flori,
Este-o cale ce e plină, doar de-a cerului valori.

Doar ea poate-a ne conduce, unde nu se va sfârși,
Viața dar și bucuria, care-n ceruri ea va fi,
Este-ngustă dar e drumul, ce va fi biruitor,
Este doar pentru creștinul care este luptător.